- tranzitóriu
- adj. m. [-riu pron, -rìu], f. tranzitórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. tranzitórii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
tranzitóriu
Look at other dictionaries:
tranzitoriu — TRANZITÓRIU, ÍE, tranzitorii, adj. Care face trecerea de la o stare la alta; de tranziţie; intermediar. ♦ (Despre funcţionarea unui sistem) Caracterizat prin variaţia în timp a cel puţin unei mărimi. – Din lat. transitorius, fr. transitoire.… … Dicționar Român
tranzient — TRANZIÉNT, Ă, tranzienţi, te, adj. (livr.) 1. Tranzitoriu. 2. Care trece (repede); trecător, efemer. [pr.: zi ent] – Din lat. transiens, tis, engl. transiens. Trimis de ionel bufu, 29.06.2004. Sursa: DEX 98 tranziént ad. m. (sil. i ent) … Dicționar Român
tranziţie — TRANZÍŢIE, tranziţii, s.f. Trecere (lentă sau bruscă) de la o stare la alta, de la o situaţie, de la o idee la alta. ♢ loc. adj. De tranziţie = de trecere; intermediar, tranzitoriu; p. ext. provizoriu. – Din fr. transition, lat. transitio. Trimis … Dicționar Român
intermediar — INTERMEDIÁR, Ă, intermediari, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care se află cuprins între elementele extreme ale unei mulţimi, care este (relativ) la mijloc; care face trecerea de la ceva la altceva. 2. s.m. şi f. Persoană care, de obicei în schimbul… … Dicționar Român
ajutor — AJUTÓR, OÁRE, ajutori, oare, s.m. şi f., s.n. 1. s.m. şi f. Persoană care ajută pe alta într o activitate oarecare (secundând o şi subordonându i se). 2. s.n. Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistenţă… … Dicționar Român
extracurent — EXTRACURÉNT s.n. (fiz.) Curent electric datorat autoinducţiei. – Din fr. extra courant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 extracurént s. m., pl. extracurénţi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic EXTRACURÉNT … Dicționar Român
provizoriu — PROVIZÓRIU, IE, provizorii, adj. (Adesea adverbial) Care durează sau este destinat să dureze un timp limitat, după care urmează să fie înlocuit; temporar, vremelnic, tranzitoriu. ♦ (Substantivat, n.; înv.) Provizorat. – Din lat. provisorius, fr.… … Dicționar Român
temporar — TEMPORÁR, Ă, temporari, e, adj. Care e de scurtă durată, care nu durează decât un anumit timp; vremelnic, trecător, provizoriu. ♢ Care exercită o activitate un timp limitat. – Din fr. temporaire, lat. temporarius. Trimis de claudia, 13.09.2007.… … Dicționar Român
trecător — TRECĂTÓR, OÁRE, trecători, oare, adj., subst. I. adj. 1. Care trece repede, care nu durează mult; temporar. 2. Care trece printr un loc fără a se opri multă vreme, care este în trecere pe undeva. II. s.m. şi f. Pieton. ♦ Drumeţ, călător. III. s.f … Dicționar Român
